În fiecare zi pierdem cîte puţin din noi. Pierdem un obiect, o clipă, un zîmbet, ne pierdem prin mulţime, printre imagini, printre umbre. Dacă nu suntem atenţi putem să ne pierdem chiar pe noi înşine. Am învăţăt să ne pierdem în cuvinte, explicaţii şi trăiri. Pierduţi într-un univers mult prea mare, ne găsim foarte greu. Nu mai stăm să căutăm şi cerem totul sau nimic. Dar o găsire necesită timp, răbdare şi multă atenţie. Fiecare zi aduce o nouă descoperire care ne salvează de la pierderea totală. Eu caut să găsesc în fiecare dimineaţă cînd mă trezesc un gînd frumos care să mă poarte toată ziua. Caut imagini pe care să le surprind cu aparatul meu de fotografiat, caut oameni pe care vreau să nu îi uit, caut obiecte de care să nu mai despart niciodată. Mă caut pe mine de fiecare dată cînd mă opresc şi las lumina să intre în obiectiv. Mă caut pe străzi, printre obiecte şi oameni. Trăiesc cu speranţa că mă voi găsi în toate imaginile pe care le imortalizez, în amintirile pe care le păstrez şi în obiectele pe care le adun.
Sunt pentru ca vreau sa fiu, visez pentru ca altfel nu pot sa traiesc, ma trezesc la realitate cand vreau sa vad , dansez pe melodii in surdina, admir ceea ce nu se poate descrie, imi doresc infinitul si frumosul, traiesc asa cum am invatat pana acum, iubesc ceea ce nici eu nu stiu inca, ma cufund in amintiri, cuprind prezentul in imagini si ma pierd atunci cand vreau sa ma gasesc. Sunt pentru ca vreau sa fiu si nimic mai mult – Un amanunt, un gand, o imagine, o rasuflare, un zambet sau poate toate la un loc.
